Sergiu si coiful de aur

"Dacii" este un binecunoscut film realizat de Sergiu Nicolaescu, primul din istoria cinematografiei romanesti cu subiect inspirat din istoria antica. De asemenea este si primul film regizat de cunoscutul regizor (1966). Pentru acea epoca si inca mult timp dupa, filmul a fost un succes, desi, ca si filmele cu buget urias de la Hollywood din aceeasi epoca, sufera teribil la capitolul corectitudine istorica. De altfel aceasta nici nu era scopul filmului.

Si totusi existau, elemente de decor si costum pe care relizatorii fimelor cu subiect legat de antichitatea romana (si dacica in acest caz) se straduiau cat de cat, la nivelul informatiilor de atunci, sa le documenteze cat mai corect. Insa nu tocmai rar se mai produceau si gafe ridicole pe care din fericire le observau doar spectatorii mai scrupulosi.

Iata una din ele:
De abia trecuse un deceniu de cand Constantin Daicoviciu si apoi fiul sau Hadrian se chinuiau sa dezgroape fortificatiile dacilor din Muntii Orastiei. In Romania, cercetarile asupra civilizatiei daco-getilor erau la inceput. Arta acestora era popularizata, in carti si reviste, ca un tot unitar in timp si spatiu. Erau reproduse la un loc, ca obiecte dacice, artefacte create la sute de ani distanta unele de altele. Era ca si cum peste 2000 de ani intr-o carte despre viata românilor in sec. 20 ar fi prezentate sabii si bombarde din vremea lui Mihai Viteazul, alaturi de masini Logan.
In acest caz nimeni nu s-a aratat mirat cand personajul Decebal din filmul "Dacii", interpretat de Amza Pellea, purta pe cap faimosul coif de aur descoperit la Poiana Cotofanesti (desc. 1929, in satul Poiana Verbilau, jud. Prahova). Si de ce ar fi trebuit sa se mire?



Civilizatia daco-getica a trecut de-a lungul secolelor, incepand cu prima epoca a fierului si pana la cucerirea romana, prin mai multe transformari majore ale culturii si civilizatiei sale. Coifurile de ceremonie din metal pretios, cunoscute doar in sudul si estul Romaniei de azi, deci in teritoriile extracarpatice, fac parte din asa numita arta traco-getica, care a cuprins si vechea Tracie (Bulgaria). Nu si Transilvania. Este epoca marilor tezaure funerare de aur si argint.
Problema este ca Decebal a trait 500 de ani (cinci sute) mai tarziu de aceasta epoca "de aur" a traco-getilor!!!
In sfarsit, este scuzabil aceasta mica eroare anacronica. Putem sa zicem ca acest coif de aur a fost mostenit de la stramosii lui. Nu mai adaug ca, de asemenea, Decebal poarta pe piept o fibula din epoca bronzului...

Ceea ce este absolut jenant este faptul ca realizatorii filmului, incepand cu costumierii si terminand cu regizorul nu au fost in stare sa studieze cu o minima atentie acel coif ce l-au luat ca model. Se pare ca nici macar un istoric nu au intrebat, daramite sa se mai fi dus si la muzeu sa il vada (nu stiu unde era expus tezaurul in 1965). Nu au fost in stare sa studieze macar coiful de la Agighiol, de argint, aproape la fel de faimos, cu care are mari asemanari. Tezaurul de la Peretu inca nu fusese descoperit (d.1971). Insa era descoperit cel de la Cucuteni Baiceni, tot de aur si tot cu calota ornata. Despre cel de la Detroit, tot de argint si foarte asemanator cu cel descoperit la Peretu, inca nu se auzise...

Coiful getic de aur descoperit la Cucuteni-Baiceni, jud Iasi. Este al doilea coif de aur descoperit pana acum, si desi intr-o stare mai fragmentara decat cel din jud. Prahova, pastreaza totusi intreaga forma a calotei.
Cele trei coifuri de argint de tip getic pastrate pana astazi au toate calota
conica-rotunjita. Nimeni nu s-a ostenit sa le studieze mai temeinic si sa
faca legatura cu cel de aur de la Poiana Cotofenesti.

Decebal (Amza Pellea) purtand un coif care nu ar fi putut exista niciodata in realitate

Si ce ar fi facut daca ar fi studiat mai bine obiectul in sine sau pe celelalte asemanatoare? Ar fi observat ca aceste coifuri aveau calota tronconica si rotunjita in varf! Fiindca COIFUL DE LA POIANA COTOFENESTI ARE CALOTA RUPTA (in conditii neelucidate) iar costumierii nu si-au dat seama de acest lucru si au facut o reconstituire cu calota plata!!

In fotografiile de detaliu este evident cum calota coifului a fost taiata si rupta cu grosolanie

Privit de sus este imposibil sa nu iti dai seama ca acest coif nu se termina plat. Insasi ideea de calota plata e un non sens pentru un coif sau o casca.

Probabil ca scenografii si costumierii au avut la dispozitie doar o asemenea fotografie, asa cum incepusera sa apara in epoca. A fost suficient sa ii induca in eroare, si fara nici o documentare suplimentara, sa reconstituie din tabla, o forma falsa de coif. Eu insumi am fost pacalit in copilarie de acest film (dar si de benzile desenate-vezi mai jos). Si ani de zile am avut convingerea ca acest coif este plat in varf. Si de aceea am tinut sa scriu acest articol.

Si astazi inca multa lume isi inchipuie ca acel coif se termina plat in crestet. Prezint aici in premiera, niste detalii fotografiate in sala tezaurului din Muzeul National de Istorie, si o propunere logica de reconstituire a acestui minunat coif. Despre povestea coifurilor getice si a tezaurelor din "epoca lui Dromichete" cu alta ocazie, sper cat mai curand.

Incercare de reconstituire a formei calotei coifului de la Poiana Cotofenesti

Arheologii stiau foarte bine ca acest coif avea calota tronconica, dar aceste lucrari nu ajungeau niciodata in mana artistilor care popularizau istoria. Dovada, acest desen cu desfasurarea ornamentelor de pe coif, dintr-un articol despre arta traco-getica din Balcani.

Credeti ca aiureala asta a a coifului cu calota plata se opreste aici? Nu, caci filmul lui Sergiu a avut un impact urias asupra imaginarului colectiv. Majoritatea oamenilor care au habar de acel coif au convingerea si azi ca forma acestuia a aratat ca in film. Priviti mai jos niste benzi desenate desenate de Albin Stanescu, pe scenariul scriitorului Vasile Manuceanu, publicate in revista Cutezatorii, la sfarsitul anilor 70. Desi coiful e la fel de gresit desenat, cel putin anacronismul nu e total, caci actiunea se petrece in sec 4 i.e.n., in vremea invaziei persane la Dunare, epoca reala a existentei acestor coifuri.
Insa greseala e permanenta. In alte seriale de benzi desenate, greseala se perpetueaza, precum in BD-ul Burebista (scenariul tot V. Manuceanu, desene Sandu Florea) sau intr-o alta banda desenata ilustrata de Valentin Tanase ( Secretul Perganentului). Forma coifului de aur a intrat deja in legenda, devenind cliseu, doar fiindca istoricii ignorau problema iar artistii nu se documentau si se luau unii dupa altii...
Nenumarate alte clisee istorice s-au perpetuat in acest fel. Cine vorbea despre cum se scrie istoria?

.
Fragmentele din revista Cutezatorii au fost luate din revistacutezatorii.blogspot.com