luni, 24 ianuarie 2011

Boneta frigiană, scitică, persană vs. pileus-ul dacic


Inca din timpuri stravechi, din epoca bronzului, in intregul est al Europei, in Anatolia, Persia si stepele nord pontice si central asiatice s-a raspandit purtarea unor modele de caciuli conice de lana sau piele cu varful ascutit, deseori intors catre fata. Practic, dintre popoarele antice doar grecii, celtii, iberii si etruscii/romanii nu au adoptat purtarea acestor caciuli. Probabil ca acest model de caciula a fost raspandit de popoarele indo-europene la inceputul epocii bronzului, fiind eficiente in zonele cu vant si clima aspra (stepa sau montana).
Reconstituirea aproximativa a zonelor din Europa si Asia unde este atestata purtarea (in diverse forme) a caciulilor de tip "boneta frigiana"
Cele mai timpurii imagini ale acestor caciuli le avem de la poparele nomade de origine iraniana: scitii si alte neamuri de razboinici calare traitoare prin muntii si stepele dintre Marea Neagra si Caspica, viitorii parti. Scitii sunt un termen generic pentru triburile de nomazi calare ce traiau de la frontierele Europei pana inspre Mtii Altai.

Pentru popoarele anatoliene, precum lycienii, frigienii, bythinienii, troienii, cilicienii, lycaonii si altii, dar si pentru traci, boneta cu varf moale si intoarsa in fata era atat de caracteristica, incat grecii i-au reprezentat intodeauna pe acestia purtand-o. De altfel in iconografia greaca, erau reprezentati ca purtand boneta frigiana, reprezentantii tuturor popoarelor ne-grecesti, dar cu care acestia aveau contact.
Troianul Paris, declansatorul  razboiului din epopeea homerica apare intodeauna in operele de arta purtator de fes frigian. La fel, frigianul Ganymede.

De asemenea pentru sciti fesul cu mot era la fel de caracteristic. Este drept ca la sciti caciula are aparatoare de urechi (impotriva vantului, probabil) si se innoda sub barbie, asa cum ne apare pe reliefurile de pe vasele de aur gasite in mormintele de sub kurganele din stepele Ucrainiei si pana in Mtii Altai .
Unele din cele mai vechi imagini cu asemenea fesuri apar in Persia, pe reliefurile de la Persepolis, capitala regatului achemenid, unde sunt sculptati reprezentantii diverselor neamuri ce aduc daruri regelui persan. Printre acestia se remarca sefii sciti, prezentati cu caciuli conice si aparatoare de urechi.  In Tracia boneta frigiana apare, probabil, in acelasi timp ca si la popoarele din Anatolia, devenind la fel de caracteristica si facand parte din portul cotidian.
Aici-link despre imbracamintea in Persia Achmenida



Diverse imagini de razboinici de stepa; sciti. Stanga sus: desen dupa releful unui vas de aur descoperit intr-un mormant scitic din Ucraina (vezi si fotografia alb/negru din centru dreapta); dreapta sus-desen dupa o tesatura de lana scitica, mijloc stanga: statui persane reprezeantand sciti; dreapta jos-statuie de arcas scit din frontonul templului Atenei din insula Eghina (incercare de reconstituire a picturii)

Sciti, in viziunea artistilor greci din sec 5-4 ien. British Museum

Detalii de pe un vas grecesc reprezentand razboinici sciti.(muz Arheo Munchen)
Emisiune filatelica ucrainiana-Scitii

2- capete ale unor statuete de Tanagra cu reprezentari de personaje din Asia Mica (Muz arheo Munchen) 4--Mormantul lui Antiochus I de pe muntele Nemrut (regatul antic Comagene, azi Turcia); 5-Detaliul unei statui de pe muntele Nemrut; capul lui Hercule. 6- Relief din palatul din Persepolis (azi Iran); 7- Detaliu

Mezii si persii aveau de asemenea in portul lor, caciula tuguiata. Imagini cu reprezentari ale nobililor din Iranul antic.  Reliefurile provin de la Palatul lui Darius de la Persepolis
Pictura pe lemn din dr sus provine din Tumului de la Tatarli si reprezinta o lupta intre persi si sciti. Placa de aur prezina un razboinic median (sau mez?)-Tezaurul de pe raul Oxus
Aici un articol tradus din rusa despre imbracamintea antica a persilor
Imagini de razboinici iranieni-persani in arta greaca (citeste acest articol)

Regele persan Darius, dupa pictura unui vas grecesc
Statueta de Tanagra reprezentand un Eros efeminat (conform inscriptiei) cu boneta frigiana. Desc. in Beotia, cca 200 i.e.n.
Attis - semi-zeu frigian, reprezentat cu boneta caracteristica ce poarta numele poporului sau. Aici, alt link.
Ganymede a fost un print troian devenit semi-zeu. Apare deseori insotit de un vultur cel reprezinta pe Zeus. Ca toti locuitorii din Asia Mica (Troia e in Asia Mica) e prezentat cu caciula frigiana.
Castor si Polux.Stanga si dreapta jos, statui romane aflate pe dealul Capitoliului-Roma, Dreapta sus, sarcofag roman.


Luptatori participanti la razboiul troian. Vas rosu si figuri negre , sec 5 ien 
(Mus. Antik. Munchen)
Paris-statuie romana-British Museum
Paris, statueta de bronz -Muz. de Antik. Munchen
Enea si fiul sau iesind din Troia in flacari. Relief roman. (Imi zice o cunostinta: Stii de ce sunt asa multe sculpturi de daci la Roma? Fiindca romanii ii considerau pe daci stramosii lor...Cum asa? intreb eu, deja banuind raspunsul...Pai, tracii au luptat alaturi de troieni, deci si troienii erau un fel de traci, deci Enea era trac, iar fiindca Enea e stramosul lui Romulus si Remus, iata legatura cu tracii. Dar de ce romanii nu au sculptat traci? De ce au sculptat daci si doar dupa razboiul cu Traian? Eee, n-ai inteles nimic! mi-a spus. Ulterior aflu ca ideea e scornita tot de tribunul "dacologiei" - N. Savescu)

Diverse imagini  de pe vasele grecesti reprezentand amazoane - femei razboinice. In pofida teoriei (spusa de Herodot) ca tara amazoanelor se afla in Scitia (dupa gurile Dunarii, in stepele din N Marii Negre), nenumarate imagini si multe alte legende antice localizeaza amazoanele ca locuind in  Asia Mica, in regatele Anatoliene. De aceea ele sunt prezentate purtand boneta frigiana, "marca" specifica a popoarelor din aceste zone.


Amazoane din Asia Mica cu bonete frigiene in lupta cu grecii; Detaliu de pe un relief de pe Mausoleul din Halicarnas (British Museum)

Amazoane sau femei razboinice persane; Vas grecesc cu figuri rosii (British Museum)
Moneda cu chipul unui rege part (citeste aici mai multe despre Parthia).
Boneta este in acest caz un semn de putere, la fel ca si la dacii de mai tarziu.


Arcul lui Septimiu Sever- Roma. Ridicat in memoria luptelor contra partilor. Reliefuri cu trofee incununate cu bonete parte.
Asemanarea extrem de mare intre reprezentarile partilor si cele ale dacilor a dus deseori la confuzii (vezi jos). Desi sunt practic identici cu imaginea dacilor, pe acest arc de triumf, sunt reprezentati PARTI!

Prizonieri parti de pe arcul de triumf al lui Septimiu Sever. Acestia sunt prizonieri parti!
Faptul ca pe arcul de triumf sunt prezentate scene din luptele acestui imparat
in Partia este o dovada suficienta ca ideea ca aceste reliefuri sa reprezinte daci sa fie falsa!

Statueta de teracota reprezentand-o pe zeita  Bendis (British Museum) sub aspectul zeitei vanatorii Artemis, cu care avea unele asemanari (inrudiri). Cultul lui Bendis a aparut in Atena in sec 5 ien si a fost raspandit atat printre tracii bogati din Grecia cat si printre greci.
Relief reprezentand-o pe zeita traca Bendis. Aspectul ei include o boneta frigiana, (boneta cu care artistii eleni ii reprezenatu pe traci, persi si popoarele anatoliene) si o blana de animal purtata peste peplum.

Orfeu (trac) in iconografia greco-romana e reprezentat intodeauna cu boneta frigiana (traca). Mozaicuri pavimentare originare din Tunisia, Siria, Antiohia-Turcia si (dr jos) catacombele Romei.
Orfeu in diverse alte reprezentari. Mozaic roman sec 2 e.n. in stg, vas grecesc sec. 4 i.e.n. in dr.



1 - imagini ale tracilor, găsite pe vase greceşti:
razboinici  peltast- pedestrii traci cu scut in forma litelerei pelta
boneta frigiana, asa cum apar in  arta greacă.
6 - Reconstrucţia unui razboinic peltast
Fragmente dintr-o placa de bronz ce decora un harnasament bogat. Descoperite intr-un mormant din Grecia. Apar personaje orientale, cu caciula specifica.


Desi la traci caciula are prelungiri lungi peste urechi si aparatori de ceafa. Pe teritoriul tarii noastre a patruns probabil, in timpul migratiilor post neolitice, dinspre est, din stepele scitice, iar mai tarziu
dinspre sud. Coifurile getice cu ochi apotropaici, mai ales cele doua de aur, par inspirate din aceste tipuri de caciuli conice.
In marea lor majoritate aceste bonete par facute din pasla de lana, desi uneori, probabil, erau facute si din piele de oaie cu blana pe interior si aveau o singura cusatura pe mijloc, in fata.

Imagini de traci. Stg Sus - Statuie de trac (dac??) din palazzo Altemps din Roma. Moneda macedoneana, reprezentandu-l pe Enea (Cca 424-350 i.e.n.)  , statueta de teracota a zeitei Bendis, detaliu din fresca de pe bolta momantului tracic de la Kazanlak. Unul din personaje poarta un coif de traditie traco-macedoneana (vezi mai jos)

Coifuri traco-macedonene din epoca elenistica, inspirate din forma bonetei frigiene, unele din ele copiind fidel o asemenea boneta.
stg - Fresca din templul lui Mithras - Mithreum-ul - de la Dura Europos (azi Siria). Costumele sunt caracteristice unor nobili  din Orientul mijlociu (de traditie persana). Dreapta - Statueta de teracota reprezentand un razboinic calare part.

Statui si reliefuri de daci, asa cum apar sculptati de artistii Romei, dupa izbanda lui Traian asupra lui Decebal. Toate aceste sculpturi au decorat Forumul lui Traian. Bonetele apar divers reprezentate, mai inalte sau mai scunde. Pe Marea Friza Traiana (azi pe Arcul lui Constantin) bonetele nu au varful intors inspre fata (stg si dr jos)
La daci,  asa cum stim, caciulile cu mot, numite de romani pileus, erau purtate doar de aristocratie si de elita sacerdotala. Ele sunt cunoscute in forma simpla, doar din sec. 1 d.Ch. gratie sculpturilor romane. Nu cunoastem forma mai veche a caciulilor getice, singura sursa fiind, asa cum zis mai sus, forma coifurilor traco-getice de metal pretios.

Dacii, asa cum apar reprezentati pe Columna Traiana. Bonetele sunt purtate doar de nobilime si, probabil de clasa sacerdotala. Aspectul lor este cunoscut exclusiv din monumentele din epoca traiana. Bonetele (pileus-ul) sunt fara aparatoare de urechi si ceafa si fara motul foarte inalt.

Un alt personaj purtator de boneta este zeul oriental Mithra, de origine iraniana, ce apare in nenumarate reliefuri, sculpturi si fresce in tot Imperiul Roman. Vesmintele purtate sunt cele specifice nobililor persani iar pe cap poarta nelipsita boneta, ca indiciu al originii sale orientale.

La romani boneta frigiana mai era purtata si de scalvii eliberati, motiv pentru care a fost adoptatata in sec 18 de catre revolutionarii francezi sub numele de "bonnet de la liberte". Boneta frigiana a ajuns in sec 19 si 20 ca un simbol al libertatii si independentei si a fost pusa pe stegurile unor state din America de sud. Mai multe cititi aici. si aici.

Despre Boneta frigiana in heraldica aici.
 

Diverse icoane ale zeului Mithra. Imaginea sa este de erou civilizator in lupta cu fortele intunericului. El poarta intodeauna vesminte orientale/persane ca indiciu pentru obarsia sa estica (fata de Imp Roman)



Zeul Mithras in diverse reprezentari romane. Boneta sa nu are nici o legatura cu popoarele din Europa care mai purtau asa ceva. Asemenea bonete se purtau in tot Orientul Mijlociu.
Relief de pe muntele Nemrut din Turcia, reprezentandu-l pe regele Antiochus I al regatului Comagen si zeul Mithra, ambii imbracati in costume orientale somptoase .

O data cu aparitia crestinismului, se raspandeste in arta si tema Nasterii Mantuitorului si a celor trei magi. Conform Evangheliei lui Matei, singura care ii mentioneaza, magii erau niste intelepti-regi, veniti din rasarit, sa se inchine nou nascutului "rege al iudeilor" si sa ii ofere daruri.
"Cuvântul Magii este o latinizare la plural a cuvantului grecesc Magos cuvântul (μαγος μαγοι pl.), venit din persana veche Magus, derivat la randul sau din limba avestan magâunô, adică casta religioasa în care Zoroastru sa născut.  Termenul se referă la casta preoteasca a zoroastrismului . Ca parte a religiei lor, aceşti preoţi au acordat o atenţie deosebită stelelor, şi a câştigat o reputaţie ca mari astrologi, care a fost la acel moment era privita ca o ştiinţă.  Practicile lor religioase şi utilizarea astrologiei a cauzat derivatele a cuvantului Magi şi care a dus -printre altele-  la termenul modern  magic ."
sursa Wikipedia 
Link despre iraniana veche

Cei trei magi intr-o reprezentare timpurie, pe un relief al unui sarcofag roman, aflat la intrarea in biserica San Lorenzo fuori le Mura din Roma.In iconografia crestina a primelor secole, magii sunt prezentati in haine persane si cu nelipsita boneta, ca semn al apartenentei la lumea  orientala.  Sec. 3 e.n.
Alte imagini de arta romana paleocrestina, in care magii sunt prezentati cu boneta persana. Secolele 3-5

Fresca cu sfintii martiri Anania, Misael si Azaria (cunoscuti ca cei trei tineri aruncati in cuptor)  pictati intr-o fosta biserica crestina din Egipt, de la Wadi Sarga, sec 6. Desi iudei, cei trei tineri au fost educati la curtea regelui Nabuconodosor, ceea ce explica faptul ca sunt imbracati in stil persan (Bristish Museum)
Aceeasi sfinti,  Anania, Misael si Azaria in cuptor, asa cum au fost pictati in catacombele din Roma.


Cei trei magi in fata lui Irod. Fresca din veacul 5 din biserica Santa Maria Maggiore din Roma. Magii sunt imbracati precum satrapii persani.


Detaliu de mozaic din biserica Santa Maria Maggiore din Roma.

Detaliu de tesatura egipteana de inspiratie crestina din sec 4. (British Museum)
Cei trei magi. Mozaic din basilica Sant Appolinare Nuovo din Ravenna, realizat in jur de 526. Detaliu din scena Maria si copilul inconjurat de ingeri. Magii poarta costume ale unor nobili persani iar forma bonetei lor nu are absolut nici o legatura cu cea purtat de dacii de pe Columna lui Traian.

Ajuns aici, vreau sa specific ca m-am contrazis cu cateva persoane in legatura cu faimosul mozaic de la Ravenna, din basilica San Apollinare Nuovo, pe ideea ca magii au bonete...dacice. Deci, magii sunt daci!
Orice argument cum ca pileus-ul nu era caracteristic numai dacilor, ca acolo e vorba de vesminte ale unor "intelepti din RASARIT", rasarit fata de Iudeea, deci dinspre Persia, ca dacii nu au nici o legatura cu acele fesuri, e ca o simpla coincidenta, ca asa apar magii reprezentati in mai multe mozaicuri, reliefuri si picturi, nu au dus la nici un rezultat. Caci conform opiniilor unor "dacologi" spalati pe creier si  prea entuziasti, toti purtatorii de boneta frigiana sunt daci. Conform acestei logici ar trebui sa fie daci si strumfii!!!! :-))
Sper ca acest articol sa rezolve aceasta dilema.


Atentie!! Majoritatea fotografiilor imi apartin. Nu vreau sa le vad pe nici un alt site/blog fara aprobarea mea. Un mesaj e suficient si e ff civilizat!

17 comentarii:

  1. Excelent articol! Si o colectie impresionanta de poze! L-am si adaugat la http://en.wikipedia.org/wiki/Phrygian_cap pe Wikipedia. Pacat ca nu e engleza. Ar trebui neaparat sa pui toate informatiile si stiinta asta cel putin pe Wikipedia in Romana, dar ideal si pe cel in engleza. Deja ai facut si linkurile! E ca nu wiki!

    RăspundeţiȘtergere
  2. imi place. am sa adaug linkul pe pagina mea www.coifuri.blogspot.com

    bafta!

    RăspundeţiȘtergere
  3. Legat de zeul Mithra, ale carui reprezentari se gasesc pe multe monumente dacice din secolele I i. Ch. - I d.Ch.: dupa cunostinta mea, el e o zeitate importata de traci din zoroastrianism, adica de la persi. Un profesor englez mi-a spus cum ca reprezentarea lui Mithra omorand taurul e figurarea unui mit cosmogonic larg raspandit in perioada tarzie a zoroastrianismului (imi imaginez ca secolele VII-IV i.Ch.). Mitul spune ca zeul Mithra a creat viata pe pamant fertilizand pamantul cu sangele taurului omorat. El priveste intotdeauna in directia opusa pentru ca este o zeitate milostiva, si nu ii face placere uciderea taurului. Sarpele si lupul (cainele?) sunt animale rele (satanice?), care incearca sa inghita sangele taurului inainte de a ajunge pe pamant.
    Tot el imi spunea ca reprezentarea lui Mithra cu o torta indreptata in sus si una in jos (si ea destul de frecventa) ar fi explicatia data de ahemenizi succesiunii zi-noapte.
    Sunt singurele explicatii pe care le-am gasit la aceste reprezentari, dar n-am mai gasit de atunci nici o sursa despre asta. Stii cumva mai multe?

    RăspundeţiȘtergere
  4. @bhuttu
    ZReligia lui Mithra era o religie a misterelor. Initiatii nu aveau voie sa scrie si sa discute cu altii despre ritualuri si despre esenta religiei. Din acest motiv nu prea s-au pastrat scrieri despre mithraism. Se speculeaza ca a netezit calea spre crestinism.

    RăspundeţiȘtergere
  5. corect, caciula a avut o raspandire mare in acea vreme, la fel cum si tracii erau raspanditi in Europa

    RăspundeţiȘtergere
  6. Iată câteva opinii diverse alor dumneavoastră :
    http://vimeo.com/19619887
    http://vimeo.com/20446774
    http://vimeo.com/20409317
    http://vimeo.com/19825698
    În primul aveţi un răspuns detaliat la postare.

    RăspundeţiȘtergere
  7. Este foarte probabil ca si germanii antici sa fi purtat o boneta asemanatoare.Am vazut o veche gravura cu un razboinici german si avea pe cap boneta specifica.Poate strunfii germani din traditia germana au preluat bonetele de acolo.

    RăspundeţiȘtergere
  8. III- Corect! Si germanicii apar in unele sculpturi romane ca purtatori de caciula cu varful intors. Ca de exemplu pe sarcofagul Ludovisi din Muzeul Altemps din Roma : http://en.wikipedia.org/wiki/File:Grande_Ludovisi_Altemps_Inv8574.jpg
    Eu cred ca romanii mai si fortau nota si ajunsesera sa creeze o imagine standard al barbarului, usor de recunoscut de prostime. Indiferent ca erau germanici, anatolieni, daci-traci, parti sau persi, barbarii aveau obligatoriu panataloni si boneta frigiana

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ...atunci standard al barbarului e și Enea care la rândul lui a fost înfățișat cu aceeași căciulă, nu?
      Eu cred că scrierile părintelui istoriei, Herodot, din anumite motive nu-ți convin, altfel ai știi că neamul tracic era cel mai numeros din lume după inzi. Deasemenea și alți autorii antici menţionează circa o sută de comunităţi tracice. Se pare că această căciulă era specifică întregului neam tracic, un fel de semn distinctiv între alte neamuri.

      Ștergere
  9. Da si nu .Intr-o gravura mai tarzie,sigur neromana,zeul Odin apare cu boneta frigiana pe cap.De aceea harta ar putea fi modificata sa contina si ceva teritoriu mai la nord.
    Ar fi interesant un articol despre imbracamintea neolitica ,bronz si epoca fierului ,precum si originea actualului costum popular.

    RăspundeţiȘtergere
  10. @III
    Da, si vikingii aveau caciulite, dar nu intra in categoria celor discutate. Sunt si ceva mai tarzii.
    Actualul costum popular romanesc (dar si al intregului spatiu slavo-balcanic) are muulte influente din cele mai diverse. Eu am identificat mosteniri din lumea bizantina, venite ori direct in sec 9-12, ori prin intermediul picturilor din biserici-surse de inspiratie pt croitorii populari. Alte influente (ma refer la ornamentica) vin din Orient (Persia, Imp Otoman) o data cu tesaturile si covoarele. Croiala e insa foarte veche fiindca este pur functionala. Pt neolitic spre ep bronzului avem niste exemple conservate in niste turbarii din Danemarca. Tesatura excelenta!!! Exista carti pe acests subiect dar ...in alte tari. Oricum costumul popular este ceva ce se modifica in timp. Privind niste stampe din sec 17-18 in care apar romani din Ardeal, sunt multe diferente fata de epoca 1900. Sau am vazut poze din 1865 cu tarani veniti in Bucuresti. Iarasi, e mare distanta fata de ce se purta in 1945. Deci nu putem vorbi de cine stie ce mare continuitate din neolitic pana azi, cand in 300 de ani sunt modificari semnificative..

    RăspundeţiȘtergere
  11. Ma intrebam de catrinta in special deoarece nu am gasit-o in costumul popular al dacilor(tracilor) ,cel putin nu se regaseste in sculpturile facute de romani.In schimb in statuetele neolitice si de la inceputul epocii bronzului se poate regasi deva similar cu o catrinta sau cu o vesta.Desi e dificil sa ne dam seama cum arata costumul doar din liniile trasate pe figurine.Cat despre sort ,nu l-am gasit decat intr-o pictura din sec 14.Inainte de aceasta perioada acest element lipseste,fie nu exista,fie pictorii foloseau un model mai simplu.

    RăspundeţiȘtergere
  12. foarte interesant, felicitari pentru blog

    RăspundeţiȘtergere
  13. Din pacate prea mic. Nu mai am timp sa scriu....

    RăspundeţiȘtergere
  14. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundeţiȘtergere
  15. foarte buna gandirea ta, dar pe alocuri e bine sa mai adaugam adevaruri si sa o imbunatatim, fiindca bunatataefa e infinita, si orice lucru se poate imbunatati la infinit, asa ca si gandirea ta poate fi imbunatatita la infinit...Ai scris mai sus: ,,Probabil ca acest model de caciula a fost raspandit de popoarele indo-europene la inceputul epocii bronzului``, dar cum tracii erau cel mai numeros neam dupa inzi putem pronunta foarte bine si adevarat : POPOARELE INDO-TRACICE, asa ca uite explicatia originii caciulii. Expresia ta de inceput devine deci:,,Probabil ca acest model de caciula a fost raspandit de popoarele indo-tracice la inceputul epocii bronzului``. Si astfel se gaseste raspunsul ce framanta pe multi, chiar in contextul framantarii.

    RăspundeţiȘtergere
  16. Noastra caciula - Cred ca nu ati fost atent cand am scris "la inceputul epocii bronzului". Nu vreau sa va invat acum cronologia istorica dar Herodot a trait mai tarziu de epoca bronzului. Iar Parintele Istoriei nu trebuie luat Ad-literam, in conditiile in care el nu-i cunostea personal decat pe tracii din nordul Greciei actuale. Sa revin. E vorba de perioade si de vremuri diferite...Indo-europeni inseamna nu atat populatii cat limbi si culturi care s-au raspandit de-a lungul a vreo 2000 de ani in toata Europa, Persia si nordul Indiei. Sa ii faci pe toti "traci" fiindca asa va gadila dvs orgoliul si asa a zis un istoric din anul 500 ien, inseamna ignoranta crasa si lipsa de metoda in intelegerea istoriei. Vedeti ca am un articol despre limbile indo-europene pe aici.

    RăspundeţiȘtergere

Comentariile nepoliticoase nu vor fi publicate